Familia Hodoș

Familia Hodoș este o familie de intelectuali ardeleni cu vederi progresiste care a dat mai multe personalități politice, știintifice sau ale culturii din România:

  • Ioan Popovici, poreclit „Hodoș” („Castorean”, „hod” în limba maghiară înseamnând castor) a fost preot greco-catolic.
    • Vasile Popovici „Hodoș”, unul din fiii lui Ioan Popovici, a fost de asemenea preot greco-catolic. A fost căsătorit cu Teodora Hodoș cu care a avut cinci fii:[1][2]
      • Iosif Hodoș (Hodoșiu) (n. 20 octombrie 1829, Bandu de Câmpie, Mureș - d. 28 noiembrie/9 decembrie 1880, Sibiu), fiul lui Vasile Popovici „Hodoș”, a fost un istoric și om politic român, avocat, publicist, membru fondator (1866) al Academiei Române. A fost unul dintre fruntașii mișcării naționale a românilor transilvăneni. Iosif Hodoș a studiat Dreptul în Italia, la Padova împreună cu Alexandru Papiu Ilarian și cu Simion Bărnuțiu. A fost căsătorit cu Ana Balint, fiica lui Simion Balint (n. 1810 – d. 1880), descendent al unei familii nobiliare de preoți din Vima Mică (Țara Lăpușului), prefect al Legiunii Arieșului și revoluționar român alături de Avram Iancu, și a Carolinei Balint. Au avut opt copii:[3]
      • Zaheu Hodoș (n. 20 octombrie 1829, Bandu de Câmpie, Mureș – d. 27 august 1848), fiul lui Vasile Popovici „Hodoș”, frate geamăn cu Iosif Hodoș. În timpul studenției la Cluj cei doi frați erau cunoscuți sub numele de Castor și Polux (Castorianul și Polucianul). Iosif Hodoș folosea uneori, în amintirea lui, pseudonimul „Castor gemenul”.[6]
      • Zenoviu Hodoș, preot paroh în Iclandu Mare, a avut doi copii, Vasile și Rașela;
      • Ioan Hodoș, preot paroh în Bandul de Câmpie;
      • Simion Hodoș.

Referințe

  1. ^ Ștefan Pascu, Iosif Pervain, George Bariț și contemporanii săi: Corespondența primită de la Vasile Pop, Iosif Hodoș, Dimitrie Moldovan, Ilie Macelariu și Ioan Micu Moldovan, seria George Bariț și contemporanii săi, vol. V, Editura Minerva, București, 1981, p. 104
  2. ^ Profilul lui Zenoviu Hodoș pe site-ul genealogic Geni
  3. ^ Traian Mager, Ținutul Hălmagiului - Monografie, volumul 3, Cap. Capeteniile jud. Zarand: schite biografice Arhivat în , la Wayback Machine., Tiparul Tipografiei Diecezane, Arad, 1937
  4. ^ Ioan Bianu, Marieta Croicu, Petre Croicu, Scrisori către Ioan Bianu, vol. 3, Editura Minerva, București, 1974, p. 166
  5. ^ Traian Mager, Ținutul Hălmagiului - Monografie, volumul 3, Cap. Oficialitatea Cercului Hălmagiu: Schițe biografice Arhivat în , la Wayback Machine., Tiparul Tipografiei Diecezane, Arad, 1937
  6. ^ Vasile Netea, Spre unitatea statală a poporului român: legături politice și culturale între anii 1859-1918, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1979, p. 65