Gâscă

Anser Fosilă: Miocen-Holocen

Anser anser
Clasificare științifică
Regn:	Animalia
Încrengătură:	Chordata
Clasă:	Aves
Ordin:	Anseriformes
Familie:	Anatidae
Subfamilie:	Anserinae
Trib:	Anserini
Gen:	Anser Brisson, 1760
Specia tip
Anser anser Linnaeus, 1758
Specii
Anser albifrons Anser anser A. a. anser A. a. rubrirostris A. a. domesticus Anser brachyrhynchus Anser caerulescens Anser canagicus Anser cygnoides A. c. cygnoides A. c. domesticus Anser fabalis Anser erythropus Anser indicus Anser rossii Anser serrirostris
Sinonime
Chen Boie, 1822 Cygnopsis Brandt, 1836 Cycnopsis Agassiz, 1846 Eulabeia Reichenbach, 1852 Philacte Bannister, 1870 Heterochen Short, 1970
Modifică text

Anser este un gen de păsări acvatice care include gâștele gri și gâștele albe. Face parte din subfamilia Anserinae a gâștelor și a lebedelor din familia Anatidae.^[1] Genul are o distribuție holarctică, cel puțin o specie reproducându-se vara în orice habitat deschis și umed din regiunile subarctice și temperate reci ale emisferei nordice. Unele specii se reproduc și mai la sud, ajungând în regiunile temperate calde. Iarna migrează mai ales spre sud, de obicei către regiuni din zona temperată situate între izotermele de 0 °C și 5 °C în ianuarie.

Genul conține 11 specii vii.^[1]

Taxonomie și evoluție

Genul Anser a fost introdus de zoologul francez Mathurin Jacques Brisson în 1760.^[2] Numele provine de la cuvântul latin anser care înseamnă „gâscă”^[3] folosit ca epitet specific pentru gâsca de vară (Anas anser) introdusă de Linnaeus în 1758, epitet care a fost repetat pentru a deveni numele său generic ca specie tip.^[4]^[5]

Filogenie

Relațiile evolutive dintre gâștele Anser au fost dificil de rezolvat din cauza răspândirii lor rapide în timpul Pleistocenului și a hibridării frecvente.^[6]^[7] În 2016, Ottenburghs și colegii săi au publicat un studiu care a stabilit relațiile filogenetice dintre specii prin compararea secvențelor de ADN exonic.^[8]

Anser

Gâscă de India (Anser indicus)

Gâscă imperială (Anser canagicus)

	Gâsca lui Ross (Anser rossii)

	Gâscă de zăpadă (Anser caerulescens)

Gâscă de vară (Anser anser)

Gâscă chinezească (Anser cygnoides)

Gâscă de semănătură (Anser fabalis)

	Gâscă cu cioc scurt (Anser brachyrhynchus)

	Gâscă de tundră (Anser serrirostris)

	Gârliță mare (Anser albifrons)

	Gârliță mică (Anser erythropus)

Specii

Genul conține 11 specii:^[1]

Denumire științifică	Nume comun	Distribuție
Anser indicus	Gâscă de India	Se reproduce în munții din Asia Centrală; iernează în Asia de Sud, Myanmar și sudul Chinei; introdusă în Europa
Anser canagicus	Gâscă imperială	Aproape de coasta Pacificului în Alaska, Orientul Îndepărtat rusesc și Canada
Anser rossii	Gâsca lui Ross	Se reproduce în nordul Canadei și Alaska; iernează în Statele Unite și nordul Mexicului
Anser caerulescens	Gâscă de zăpadă	Se reproduce în nordul Canadei, Alaska și Groenlanda; iernează în Statele Unite și în nordul Mexicului
Anser anser	Gâscă de vară	Europa, Asia și Africa de Nord
Anser cygnoides	Gâscă chinezească	Se reproduce în Mongolia, China nordică și Rusia sud-estică; iernează în China sud-estică
Anser fabalis	Gâscă de semănătură	Se reproduce în Rusia, Finlanda, Norvegia și Suedia; iernează în Europa, Asia Centrală și de Est
Anser serrirostris	Gâscă de tundră	Se reproduce în nordul Rusiei; iernează în Europa, Asia Centrală și de Est
Anser brachyrhynchus	Gâscă cu cioc scurt	Se reproduce în Islanda, Svalbard și Groenlanda; iernează în nord-vestul Europei
Anser albifrons	Gârliță mare	Se reproduce în nordul Canadei, Alaska, Groenlanda și nordul Rusiei; iernează în Statele Unite, nordul Mexicului, Europa, Asia de Est, Irak și în apropierea Mării Caspice
Anser erythropus	Gârliță mică	Se reproduce în nordul Rusiei, Finlanda, Norvegia și Suedia; iernează în Asia de Est, în apropierea Mării Caspice și în sud-estul și nord-vestul Europei

Următoarele gâște albe au fost separate în genul Chen. Majoritatea lucrărilor ornitologice includ acum Chen în Anser.^[9]^[10]^[11]^[12]

Gâscă de zăpadă, Anser caerulescens
Gâsca lui Ross, Anser rossii
Gâscă imperială, Anser canagicus

Unele autorități tratează, de asemenea, unele subspecii ca specii distincte (în special gâsca de tundră^[13]^[14]) sau ca posibile divizări viitoare ale speciilor (în special gârlița mare din din Groenlanda).^[15]

Înregistrare fosilă

Numeroase specii fosile au fost atribuite acestui gen. Având în vedere că este aproape imposibilă atribuirea osteologică a genului gâștelor adevărate, acest lucru trebuie privit cu precauție. Se poate presupune cu o certitudine limitată că fosilele europene din siturile interioare cunoscute aparțin Anser. Având în vedere că specii înrudite cu gâsca canadiană au fost descrise începând cu Miocenul târziu și în America de Nord, uneori în aceleași localități ca presupusele gâște de vară, acest lucru pune serios la îndoială atribuirea generică corectă a presupuselor gâște fosile nord-americane.^[16]^[17]^[18]

†Anser atavus (Miocen mijlociu/târziu în Bavaria, Germania) – uneori în Cygnus
†Anser arenosus Bickart 1990 (Miocenul târziu din Wickieup, USA)
†Anser arizonae Bickart 1990 (Miocenul târziu din Wickieup, USA)
†Anser cygniformis (Miocenul târziu din Steinheim, Germania)
†Anser oeningensis (Meyer 1865) Milne-Edwards 1867b [Anas oeningensis Meyer 1865] (Miocenul târziu din Oehningen, Elveția)
†Anser thraceiensis Burchak-Abramovich & Nikolov 1984 (Miocenul târziu/Pliocenul timpuriu din Trojanovo, Bulgaria)
†Anser pratensis (Short 1970) [Heterochen pratensis Short 1970] (Pliocenul timpuriu din Brown County, SUA)
†Anser pressus
†Anser thompsoni Martin & Mengel 1980 (Pliocenul din Nebraska)
†Anser azerbaidzhanicus (La începutul? Pleistocenului din Binagady, Azerbaidjan)
†Anser devjatkini Kuročkin 1971
†Anser eldaricus Burchak-Abramovich & Gadzyev 1978
†Anser tchikoicus Kuročkin 1985
†Anser djuktaiensis Zelenkov & Kurochkin 2014 (Pleistocenul târziu din Yakutia, Rusia)

?Anser scaldii Beneden 1872 nomen nudum (Miocenul târziu din Anvers, Belgia)

Note

^ ^a ^b ^c Gill, Frank; Donsker, David; Rasmussen, Pamela, ed. (2019). „Screamers, ducks, geese, swans”. World Bird List Version 9.1. International Ornithologists' Union. Accesat în 2 aprilie 2019.
^ Brisson, Mathurin Jacques (1760). Ornithologie, ou, Méthode Contenant la Division des Oiseaux en Ordres, Sections, Genres, Especes & leurs Variétés (în franceză și latină). Paris: Jean-Baptiste Bauche. Vol. 1, p. 58, Vol. 6, p. 261.
^ Jobling, James A (2010). The Helm Dictionary of Scientific Bird Names. London: Christopher Helm. p. 48. ISBN 978-1-4081-2501-4.
^ Mayr, Ernst; Cottrell, G. William, ed. (1979). Check-list of Birds of the World. 1 (ed. 2nd). Cambridge, Massachusetts: Museum of Comparative Zoology. p. 424.
^ Linnaeus, Carl (1758). Systema Naturæ per regna tria naturae, secundum classes, ordines, genera, species, cum characteribus, differentiis, synonymis, locis, Volume 1 (în latină). 1 (ed. 10th). Holmiae:Laurentii Salvii. p. 123.
^ Ottenburghs, Jente; van Hooft, Pim; van Wieren, Sipke E.; Ydenberg, Ronald C.; Prins, Herbert H. T. (2016). „Hybridization in geese: a review”. Frontiers in Zoology. 13 (1): 20. doi:10.1186/s12983-016-0153-1 . PMC 4866292 . PMID 27182276.
^ Ottenburghs, Jente; Megens, Hendrik-Jan; Kraus, Robert H. S.; van Hooft, Pim; van Wieren, Sipke E.; Crooijmans, Richard P. M. A.; Ydenberg, Ronald C.; Groenen, Martien A. M.; Prins, Herbert H. T. (2017). „A history of hybrids? Genomic patterns of introgression in the True Geese”. BMC Evolutionary Biology. 17 (201): 1–14. Bibcode:2017BMCEE..17..201O. doi:10.1186/s12862-017-1048-2 . PMC 5568201 . PMID 28830337.
^ Ottenburghs, J.; Megens, H.-J.; Kraus, R.H.S.; Madsen, O.; van Hooft, P.; van Wieren, S.E.; Crooijmans, R.P.M.A.; Ydenberg, R.C.; Groenen, M.A.M.; Prins, H.H.T. (2016). „A tree of geese: A phylogenomic perspective on the evolutionary history of True Geese”. Molecular Phylogenetics and Evolution. 101: 303–313. Bibcode:2016MolPE.101..303O. doi:10.1016/j.ympev.2016.05.021. PMID 27233434.
^ Cramp, S. (1977): The Birds of the Western Palearctic. Oxford. ISBN: 0-19-857358-8
^ Madge, Steve & Burn, Hilary (1987): Wildfowl : an identification guide to the ducks, geese and swans of the world. Christopher Helm, London. ISBN: 0-7470-2201-1
^ Dudley, Steve P.; Gee, Mike; Kehoe, Chris; Melling, Tim M.; The British Ornithologists' Union Records Committee (2006). „The British List: A Checklist of Birds of Britain (7th edition)” (PDF). Ibis. 148 (3): 526–563. doi:10.1111/j.1474-919X.2006.00603.x .
^ American Ornithologists' Unio] (1998): Check-list of North American Birds: the species of birds of North America from the Arctic through Panama, including the West Indies and Hawaiian Islands Arhivat în 11 decembrie 2007, la Wayback Machine. (7th ed., 41st supplement). American Ornithologists' Union and Allen Press, Washington, D.C. and Lawrence, Kansas, USA. ISBN: 1-891276-00-X
^ Banks, Richard C.; Chesser, R. Terry; Cicero, Carla; Dunn, Jon L.; Kratter, Andrew W.; Lovette, Irby J.; Rasmussen, Pamela C.; Remsen, J.V. Jr; Rising, James D.; Stotz, Douglas F. (2007). „Forty-eighth Supplement to the American Ornithologists' Union Check-List of North American Birds” (PDF). Auk. 124 (3): 1109–1115. doi:10.1642/0004-8038(2007)124[1109:FSTTAO]2.0.CO;2 .
^ van den Berg, Arnoud B. (2007): Lijst van Nederlandse vogelsoorten ["List of Dutch bird taxa]. [Dutch and English] PDF fulltext Arhivat în 29 septembrie 2007, la Wayback Machine.
^ Fox, A.D.; Stroud, D.A. (2002). „Greenland White-fronted Goose”. Birds of the Western Palearctic Update. 4 (2): 65–88.
^ Brodkorb, Pierce (1964). „Catalogue of Fossil Birds: Part 2 (Anseriformes through Galliformes)”. Bulletin of the Florida State Museum. 8 (3): 195–335.
^ Short, Lester L. (1970). „A new anseriform genus and species from the Nebraska Pliocene” (PDF). Auk. 87 (3): 537–543. doi:10.2307/4083796. JSTOR 4083796.
^ Livezey, Bradley C. (1986). „A phylogenetic analysis of recent anseriform genera using morphological characters” (PDF). Auk. 103 (4): 737–754. doi:10.1093/auk/103.4.737.