Grădinile Mirabell

Grădinile Mirabell (în germană Mirabellgarten) sunt grădinile din jurul Palatului Mirabell din orașul austriac Salzburg. Ele sunt formate din:

Parterul mare și mic (în germană Großes und Kleines Parterre) - axa mică și cea mare a parterului cu fântâni arteziene
Rozariul (în germană Rosengarten) - fosta orangerie mare
Orangeria (în germană Orangerie) - fosta orangerie mică
Grădina Teatrului (în germană Theatergarten sau Heckentheater)
Grădina piticilor (în germană Zwergelgarten)
Grădina bastionului (în germană Bastionsgarten) - bastionul de apă

precum și unele construcții aflate în parc. În partea de nord, Grădinile Mirabell se învecinează cu fostul Bastion Mirabell (cunoscut și ca Bastionul St Vitalis) din Kurgarten.

Parterul mare și mic

Fântâna lui Pegas

Fântâna este cunoscut în primul rând ca loc al fotografiilor de nuntă. Artistul în metal din Innsbruck Kaspar Gras, care a proiectat și monumentul arhiducelui Leopold din Innsbruck, a realizat lucrarea în 1661, la comanda arhiepiscopului Guidobald von Thun. Armăsarul înaripat a rămas în Kapitelplatz până în jurul anului 1700, când a fost mutat în Piața Mirabell din partea de vest a fațadei baroce a palatului. Fântâna a fost reproiectată și extinsă în 1732 de Felix Anton Danreiter, calul Pegas rămănând la locul lui.

Dupa marele incendiu din Neustadt (1818), sculptura din bronz a fost depozitată temporar, fiind ulterior uitată. S-a încercat în 1836 scoaterea sa la licitație, necunoscându-se valoarea ei artistică și semnificația istorică.

Calul înaripat s-a aflat începând din 1842 în fosta „Hannibalplatz”, acum Makartplatz, un loc nou. Sculptura a revenit în 1859 în depozitul nou-înființatului muzeu „Carolino Augusteum” (Salzburg Museum). În 1913 cineva și-a reamintit de sculptura veche și a fost adusă și așezată pe un soclu din stâncă în mijlocul unui bazin circular din fântâna veche a Grădinilor Mirabell.

Rozariul

Rozariul (grădina de trandafiri) a fost amenajată în perioada barocă ca „Großer Pomeranzengarten”, ea căpătându-și forma istorică în 1955. În anii de după război a fost folosită pentru cultivarea legumelor. Această grădină cu trandafiri ornamentali este situată imediat la sud de Palatul Mirabell. Acesta este mărginită de un gard și de 17 vase de marmură ornate, dintre care unele au fost create de Fischer von Erlachs.

Grădina piticilor

Grădina piticilor din Salzburg a fost proiectată în 1690-1701 ca parte a renovărilor baroc ale Grădinilor Mirabell de către Johann Bernhard Fischer von Erlach, la comanda arhiepiscopului Johann Ernst Graf Thun. Grădina piticilor era formată inițial din 28 de pitici din marmură albă de Unterberger. Piticii au fost probabil creați de către un colectiv de artiști condus de Ottavio Mosto și Michael Mandl Bernhard, care a cooperat și cu Sebastian Stumpfegger și Hans Schwäbl. Ea este astăzi cea mai veche grădină cunoscută cu pitici din Europa.

Statuile de pitici din Grădina bastionului
Pitică cu şorţ cu fructe
Pitic cu pălărie de paie
Pitic cu pălărie de paie
Pitic cu topor
Pitic cu sac cu ridichi
Pitic cu turban
Pitic cu hârleţ
Pitic cu pui
Pitic cu oală
Pitic cu picior de lemn
Pitic cu vas de grădină
Pitică cu legătură de ceapă
Pitic cu lornion
Pitic cu manşon
Pitic cu minge

În Epoca Luminilor figurinele diforme din marmură din Grădinile Mirabell au fost din ce în ce mai discreditate. Prințului bavarez Ludovic I i-au displăcut piticii și a vrut să-i arunce într-un cuptor de var. Statuile au fost scoase la licitație în 1811.

Piticii au intrat în uitare timp de peste o sută de ani. Consiliul orășenesc a decis în octombrie 1919 să reamenajeze grădina. Piticii au fost căutați și au fost găsiți în grădina unei case din Salzburg, dar și în Bavaria, în Hausruck și Pongau. Astăzi se mai află doar 15 pitici în Grădina piticilor, dar și în Grădina bastionului. În grădină se mai află în prezent o statuie mare din marmură a lui Nicolaus Copernic, realizată de Joseph Thorak.

Vezi și

Palatul Mirabell

Bibliografie

Reinhard Medicus: Mirabellgarten – Beitrag auf der Homepage der Stadt Salzburg.
Reinhard Medicus: Der Zwergelgarten und seine Geschichte, in "Bastei" Zeitschrift des Salzburger Stadtvereins, Jahrgang 2010 Folge 2, Salzburg 2010