Graf regulat

Graf al unui cub
Graf al unui octaedru

În teoria grafurilor, un graf regulat este un graf unde fiecare nod are același număr de vecini; adică fiecare nod are același grad sau valență. Un graf orientat regulat trebuie să îndeplinească și condiția ca gradele interioare și exterioare ale nodurilor interne să fie egale între ele.[1] Un graf regulat cu noduri de grad k se numește graf k-regulat sau graf regulat de grad k. De asemenea, din lema strângerii mâinilor⁠(d), un graf regulat conține un număr par de noduri de grad impar.

Grafurile regulate de grad cel mult 2 sunt ușor de clasificat: un graf 0-regulat este format din noduri deconectate, un graf 1-regulat este format din muchii deconectate și un graf 2-regulat constă dintr-o reuniune disjunctă de cicluri și lanțuri infinite.

Un graf 3-regulat este cunoscut drept graf cubic⁠(d).

  • graf 0-regulat
    graf 0-regulat
  • graf 1-regulat
    graf 1-regulat
  • graf 2-regulat
    graf 2-regulat
  • graf 3-regulat
    graf 3-regulat

Un graf regulat tare este un graf regulat în care fiecare pereche de noduri adiacentă are același număr l de vecini în comun și fiecare pereche de noduri neadiacente are același număr n de vecini în comun. Cele mai mici grafuri care sunt regulate, dar nu regulate tari, sunt graful ciclu și graful circulant cu 6 noduri.

Graful complet Km este regulat tare pentru orice m.

O teoremă a lui Crispin Nash-Williams afirmă că orice graf k-regulat pe 2k + 1 noduri are un drum hamiltonian.

Existență

Este bine cunoscut faptul că condițiile necesare și suficiente pentru ca un graf k {\displaystyle k} -regulat de ordinul n {\displaystyle n} să existe sunt ca n k + 1 {\displaystyle n\geq k+1} și că n k {\displaystyle nk} să fie par.

Demonstrație: După cum se știe, un graf complet are fiecare pereche de noduri distincte conectate între ele printr-o muchie unică. Deci în graful complet numărul de muchii este maxim, ( n 2 ) = n ( n 1 ) 2 , {\displaystyle {\binom {n}{2}}={\dfrac {n(n-1)}{2}},} iar gradul este n 1 {\displaystyle n-1} . Deci k = n 1 , n = k + 1 {\displaystyle k=n-1,n=k+1} . Acesta este n {\displaystyle n} minim pentru un anumit k {\displaystyle k} . De reținut și că dacă orice graf regulat are ordinul n {\displaystyle n} , atunci numărul de muchii este n k 2 , {\displaystyle {\dfrac {nk}{2}},} deci n k {\displaystyle nk} trebuie să fie par. În acest caz, este ușor de construit grafuri regulate, luând în considerare parametrii corespunzători pentru grafurile circulante.

Proprietăți algebrice

Fie A matricea de adiacență a unui graf. Atunci graful este regulat dacă și numai dacă j = ( 1 , , 1 ) {\displaystyle {\textbf {j}}=(1,\dots ,1)} este o valoare proprie a lui A.[2] Valoarea proprie va fi gradul constant al grafului. Vectorii proprii corespunzători altor valori proprii sunt ortogonali cu j {\displaystyle {\textbf {j}}} , deci pentru astfel de vectori proprii v = ( v 1 , , v n ) , {\displaystyle v=(v_{1},\dots ,v_{n}),} i = 1 n v i = 0 {\displaystyle \sum _{i=1}^{n}v_{i}=0} .

Un graf regulat de gradul k este conex dacă și numai dacă valoarea proprie k are multiplicitatea unu. Condiția „numai dacă” este o consecință a teoremei Perron–Frobenius⁠(d).[2]

Fie G un graf k-regulat cu diametrul D și valorile proprii ale matricei de adiacență k = λ 0 > λ 1 λ n 1 {\displaystyle k=\lambda _{0}>\lambda _{1}\geq \cdots \geq \lambda _{n-1}} . Dacă G nu este bipartit, atunci[3]

D log ( n 1 ) log ( λ 0 / λ 1 ) + 1. {\displaystyle D\leq {\frac {\log {(n-1)}}{\log(\lambda _{0}/\lambda _{1})}}+1.}

Generare

Există algoritmi rapizi pentru a enumera, până la izomorfism, toate grafurile regulate cu un grad și un număr dat de noduri.[4]

Note

  1. ^ en Chen, Wai-Kai (). Graph Theory and its Engineering ApplicationsNecesită înregistrare gratuită. World Scientific. pp. 29. ISBN 978-981-02-1859-1. 
  2. ^ a b en Cvetković, D. M.; Doob, M.; and Sachs, H. Spectra of Graphs: Theory and Applications, 3rd rev. enl. ed. New York: Wiley, 1998.
  3. ^ en Gregory Quenell, Spectral diameter estimates for k-regular graphs, Advances in Mathematics, 106(1):122–148, 1994
  4. ^ en Meringer, Markus (). „Fast generation of regular graphs and construction of cages” (PDF). Journal of Graph Theory. 30 (2): 137–146. doi:10.1002/(SICI)1097-0118(199902)30:2<137::AID-JGT7>3.0.CO;2-G. 

Bibliografie

  • en Nash-Williams, Crispin (), Valency Sequences which force graphs to have Hamiltonian Circuits, University of Waterloo Research Report, Waterloo, Ontario: University of Waterloo 

Legături externe

  • Materiale media legate de graf regulat la Wikimedia Commons
  • en Eric W. Weisstein, Regular Graph la MathWorld.
  • en Eric W. Weisstein, Strongly Regular Graph la MathWorld.
  • en GenReg software and data by Markus Meringer.
Portal icon Portal Matematică
  • v
  • d
  • m
Clase de grafuri
Clase
Grafuri particulare