Jean-Baptiste Pigalle
| Jean-Baptiste Pigalle | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3][4][5]  Rueil-Malmaison, Métropole du Grand Paris, Franța |
| Decedat | (71 de ani)[6][7] Paris, Regatul Franței[8][9][6][10][7] |
| Înmormântat | cimetière du Calvaire[*][[cimetière du Calvaire (cemetery located in Paris, in France)|]] |
| Ocupație | sculptor |
| Locul desfășurării activității | Paris |
| Limbi vorbite | limba franceză |
| Activitate | |
| Domeniu artistic | sculptură |
| Profesor pentru | Nicolas-François Dupré[*][[Nicolas-François Dupré (sculptor francez)|]], Jean Guillaume Moitte[*][[Jean Guillaume Moitte (artist francez)|]], Louis-Philippe Mouchy[*][[Louis-Philippe Mouchy (sculptor francez)|]] |
| Mișcare artistică | baroc, neoclasicism |
| Opere importante | Voltaire nu[*][[Voltaire nu (sculpture by Jean-Baptiste Pigalle)|]], Mercury[*][[Mercury (marble statue by Jean-Baptist Pigalle in the Bode Museum formerly Sanssouci)|]] |
| Premii | chevalier de l'ordre de Saint-Michel[*][[chevalier de l'ordre de Saint-Michel |]] |
Modifică date / text  | |
Jean-Baptiste Pigalle (n. , Rueil-Malmaison, Métropole du Grand Paris, Franța – d. , Paris, Regatul Franței) a fost un sculptor francez a cărui operă a fost influențată atât de curentul baroc, cât și de cel neoclasic.
Viața
Pigalle s-a născut la Paris, al șaptelea copil al unui tâmplar. Deși nu a reușit să obțină Prix de Rome, după o luptă grea a intrat la Académie Royale(d) și a devenit unul dintre cei mai populari sculptori ai vremii sale. Lucrările sale timpurii, cum ar fi Copilul cu colivie (model la Sèvres) și Mercur încheindu-și sandalele (Berlin și mulaj de plumb la Luvru), sunt mai puțin obișnuite decât cele din anii de maturitate, însă statuia sa nud a lui Voltaire, datată 1776 (inițial la Institut de France, achiziționată de Luvru în 1962), și mormintele sale ale contelui d'Harcourt (c. 1764) (Notre-Dame de Paris ) și al Mareșalului de Saxa, finalizate în 1777 (biserica luterană Saint-Thomas, Strasbourg ), sunt bune exemple ale sculpturii franceze din secolul al XVIII-lea.
Pigalle l-a învățat pe sculptorul Louis-Philippe Mouchy(d), care s-a căsătorit cu nepoata sa și care a copiat îndeaproape stilul lui Pigalle.[11][12] De asemenea, se spune că i-a predat pictoriței Madeleine-Élisabeth Pigalle(d), despre care se crede că este o rudă îndepărtată din Sens.[13] Numele său este renumit astăzi datorită cartierului roșu Pigalle din Paris, situat în jurul pieței cu același nume, Place Pigalle.
Pigalle a murit la Paris la 20 august 1785.
Lucrări monumentale
-
Mercur luându-și pantofii de alergat (Luvru) (1753) -
Capela Fecioarei,Biserica Saint-Sulpice, Paris -
Nud al lui Voltaire (Luvru, 1777) -
Monumentul funerar al lui Maurice de Saxa în Biserica Saint Thomas, Strasbourg
Busturi
-
Portretul lui Voltaire (Muzeul de Artă al Comitatului Los Angeles) -
Doamna de Pompadour,Metropolitan Museum of Art , New York (1748–51) -
Autoportret (1770, Luvru)
Note
- ^ a b Jean-Baptiste Pigalle, Benezit Dictionary of Artists, accesat în
- ^ a b Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b Jean-Baptiste Pigalle, Brockhaus Enzyklopädie
- ^ a b Jean-Baptiste Pigalle, Roglo
- ^ a b Jean-Baptiste Pigalle, Gran Enciclopèdia Catalana
- ^ a b c Allgemeines Künstlerlexikon Online, accesat în
- ^ a b c „Jean-Baptiste Pigalle”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Grove® Dictionary of Art, accesat în
- ^ Benezit Dictionary of Artists, accesat în
- ^ RKDartists, accesat în
- ^ Goodman, John (). Diderot on Art: The salon of 1767. Yale University Press. p. 312. ISBN 978-0-300-06252-6. Accesat în .
- ^ Levey, Michael (). Painting and Sculpture in France, 1700–1789. Yale University Press. p. 250. ISBN 978-0-300-06494-0. Accesat în .
- ^ Profile of Madeleine-Élisabeth Pigalle at the Dictionary of Pastellists Before 1800.
Legături externe
Materiale media legate de Jean-Baptiste Pigalle la Wikimedia Commons- Virtual Gallery
- Jean-Baptiste Pigalle in American public collections, on the French Sculpture Census website
