Râul Bistrița, Siret
Râul Bistrița | |
(Bistrița Aurie) | |
— Codul râului: XII-1.53 — | |
Râul Bistrița Aurie la Vatra Dornei, privit în amonte | |
Date geografice | |
---|---|
Bazin hidrografic | Dunării |
Zonă de izvorâre | Iezerul Bistriței, Munții Rodnei |
Cotă la izvor | 1649 m.d.m. |
Emisar | Siret |
Cotă la vărsare | 134 m.d.m. |
Coordonate la vărsare | 46°29′28″N 26°59′13″E ({{PAGENAME}}) / 46.49111°N 26.98694°E |
Punct de vărsare | Galbeni |
Diferență de altitudine | 1515 m |
Date hidrologice | |
Bazin de recepție | 6400 km² |
Lungimea cursului de apă | 288 km |
Debit mediu | 66,5 m³/s |
Date generale | |
Județe traversate | Maramureș, Suceava, Neamț, Bacău, România |
Afluenți | 137 = ← 57 + 80 → |
Afluenți de stânga | ← 57 ← 01 Bârjaba, Vulcănescu, Râul Șes, Tinosu Mare, Iurescu, ← 06 Bretila, Țibău, Cârlibaba, Afinetu, Valea Stânei, ← 11 Andronic, Botoș, Gropăria, Oița, Brezuța, ← 16 Fieru, Argestru, Chilia, Biliceni, Gheorghițeni, ← 21 Rusca, Stânișoara, Călinești, Frumușana, Izvorul Arseneasa, ← 26 Colbu, Arama, Chiril, Cojoci, Fieru, ← 31 Pârâul Fagului, Izvorul Casei, Leșu, Puzdra, Holdița, ← 36 Cotârgași, Pietroasa, Săbașa, Fărcașa, Galu, ← 41 Largu, Stâna, Vârlanu, Letești, Hangu, ← 46 Buhalnița, Potoci, Capșa, Pângărați, Pângărăcior, ← 51 Cuejdiu, Cracău, Câlneș, Dornești, Români, ← 56 Lețcana, ← 57 Racova |
Afluenți de dreapta | 80 → 01 → Putreda, Tomnatecu Mare, Tomnatecu Mic, Bila, Lala, 06 → Rotunda, Izvorul Șes, Zacla, Rusaia, Măgura, 11 → Fundoaia, Stânișoara, Valea Bâtcii, Gândac, Diaca, 16 → Humor, Scoruș, Pârâul Rece, Suhărzelu Mic, Suhărzelu Mare, 21 → Tisa, Ciotina, Haju, Dorna, Neagra Șarului, 26 → Arinaș, Cozănești, Ortoaia, Bolătău, Rusca, 31 → Osoiu, Sunători, Valea Lutului, Izvoru Rău, Bârnărel, 36 → Pârâul Cornului, Pârâul Ciucului, Bârnaru, Căboaia, Broșteni, 41 → Neagra Broșteni, Borca, Stejaru, Dreptu, Ruseni, 46 → Zahorna, Roșeni, Pârâul Duruitorilor, Bistricioara, Schitu, 51 → Răpciunița, Țiflic, Valea Strâmtorilor, Izvorul Alb, Secu, 56 → Izvoru Muntelui, Coșușna, Bicaz, Crasnița, Crasna, 61 → Potoci, Tarcău, Oanțul, Secu-Vaduri, Râul Grădinii, 66 → Agârcia, Doamna, Neamț, Pârâul Mănăstirii, Afinișul, 71 → Sasca, Calul, Iapa, Mastacăn, Nechitu, 76 → Poloboc, Dragova, Blăgești, Buda, 80 → Trebiș |
Principalele localități traversate | Orașe — Sate Șesuri, Gura Lalei, Rotunda, Cârlibaba, Cârlibaba, Valea Stânei, Botoș, Ciocănești, Iacobeni, Argestru, Vatra Dornei, Dorna-Arini, Cozănești, Gheorghițeni, Ortoaia, Rusca, Sunători, Călinești, Zugreni, Chiril, Cojoci, Satu Mare, Crucea, Holda, Holdița, Broșteni, Lungeni, Pietroasa, Frasin, Mădei, Pârâul Cârjei, Borca, Sabasa, Soci, Pârâul Pântei, Stejaru, Bușmei, Farcașa, Popești, Frumosu, Pârâul Fagului, Dreptu, Săvinești, Galu, Ruseni, Poiana Teiului, Topoliceni, Roșeni, Poiana Largului, Călugăreni, Neamț, Bistricioara, Neamț, Ceahlău, Chirițeni, Hangu, Grozăvești, Buhalnița, Neamț, Ruginești, Izvoru Alb, Secu, Potoci, Bicaz, Capșa, Tarcău, Straja, Oanțu, Poiana, Pângărați, Preluca, Vaduri, Scăricica, Viișoara, Agârcia, Doamna, Piatra Neamț, Văleni, Cut, Dumbrava Roșie, Brășăuți, Săvinești, Roznov, Zănești, Șovoaia, Ruseni, Podoleni, Rediu, Socea, Mănoaia, Neamț, Costișa, Frunzeni, Bețești, Cândești, Bărcănești, Valea lui Ion, Buhuși, Blăgești, Racova, Buda, Hălmăcioaia, Gura Văii, Ciumași, Lespezi, Gârleni, Itești, Lilieci, Bacău, Luizi-Călugăra, Galbeni |
Baraje | Topoliceni, Izvorul Muntelui, Pângărați, Vaduri, Piatra Neamț, Reconstrucția, Racova, Gârleni, Lilieci, Bacău |
Localizarea râului Bistrița pe harta României. | |
Progresie spre ultimul emisar — Râul Bistrița → Siret → Dunăre → Marea Neagră | |
Modifică date / text |
Râul Bistrița (în germană Bistritz, Bistritza), cunoscut pe porțiunea sa dintre izvoare și confluența cu Râul Dorna (în amonte de orașul Vatra Dornei) ca Bistrița Aurie (în germană Goldene Bistritz), este un râu din România care izvorăște din Munții Rodnei de la 1850 m altitudine, dintr-un circ glaciar minor de sub vârful Gârgalău (2159 m). Străbate Carpații Orientali și se varsă în Siret în aval de Bacău, fiind cel de-al 28-lea afluent de dreapta al râului respectiv, ceea ce îl face să aparțină bazinului hidrografic al acestuia.
Generalități
În parcursul său râul trece prin orașele Vatra Dornei, Bicaz, Piatra Neamț, Roznov, Buhuși și Bacău. Are cel mai lung sector montan dintre râurile românești.
Pe cursul său mijlociu și superior se află un complex de amenajări hidroenergetice dintre care cea mai mare este acumularea Izvorul Muntelui.
În trecut râul era cunoscut drept importantă cale de acces pentru plutărit, spre porturile dunărene.
Până la Unirea Bucovinei cu România din 1918, porțiunea râului cuprinsă între confluența cu râul Neagra și confluența cu râul Arama a reprezentat frontiera dintre Austro-Ungaria și Regatul României.[1]
Referințe
- Trasee turistice - județul Bacău [1]
- Trasee turistice - Județul Neamț [2]
- Trasee turistice - Județul Suceava [3]
- Munții Rarău și Giumalău [4]
Note
- ^ hu 1888. évi XIV. törvénycikk az osztrák-magyar Monarchiának Romániával, a Monarchia két állama és Románia közt fenforgott határvillongások kiegyenlitése végett, a határvonal ujabb megállapitása és azzal kapcsolatos kérdések szabályozása tárgyában kötött, s Bukarestben 1887. évi deczember 7-én november 25-én aláirt nemzetközi egyezmény beczikkelyezéséről, net.jogtar.hu, accesat la 28 noiembbrie 2021
Bibliografie
- Administrația Națională Apelor Române - Cadastrul Apelor - București
- Institutul de Meteorologie și Hidrologie - Rîurile României - București 1971
- Ovidiu Gabor - Economic Mechanism in Water Management [5] Arhivat în , la Wayback Machine.
Hărți
- Ovidiu Gabor - Economic Mechanism in Water Management [6] Arhivat în , la Wayback Machine.
- Munții Rodnei [7]
- Munții Suhard [8]
- Munții Rarău-Giumalău [9]
- Munții Rarău [10]
Legături externe
- Ultimul plutaș de pe Bistrița Aurie Arhivat în , la Wayback Machine., 29 aprilie 2009, Otilia Bălinișteanu, Ziarul Lumina
Imagini
- Râul Bistrița Aurie în localitatea Iacobeni
- Râul Bistrița Aurie în localitatea Iacobeni